“Nu o sa pot fiu fericit pana nu o sa am constanta in ganduri si fapte.Ma simt ca o marioneta si papusarul,desi o parte din mine,nu face ce mi-as dori.Scuza-ma daca te deranjez,dar nu simt ca m-ar intelege altcineva”
Trebuie sa recunosc ca nu ma asteptam ca TU sa te intelegi atat de bine. Nu cred ca problema e constanta in ganduri si fapte,pentru ca faptele sunt direct influentate de ganduri. Gandurile nu sunt cea mai profunda stare a ta, si identificarea cu mintea e una din erorile pe care majoritatea oamenilor le fac.
Eckhart Tolle ti-ar spune ca tu esti in primul rand Viata,si mai apoi ai o forma.Viata,Fiinta,e sinele tau authentic,iar Forma e mintea ta.
Cel mai mare obstacol in calea trairii realitatii e identificarea cu mintea ta,care face gandirea sa devina un impuls permanent si repetitiv.Societatea ti-a oferit o imagine a ceea ce ar trebui sa fii,involuntar mintea ta a primit mesajul si tu i-ai permis sa transmita acel “eu fals”.Papusarul e mintea ta,caruia tu i-ai permis sa puna stapanire pe ceea ce Tolle, Meyer sau Zukav au numit “Fiinta ta”,cuvinte prea mari pentru a le folosi fara a preciza sursa.Ei spun(si eu ii cred) ca starea naturala e unitatii cu Fiinta e o stare ascunsa de minte,ca in fiecare din noi exista un “corp durere”,pe care mintea noastra il alimenteaza permanent.De aici placerea ciudata a oamenilor de a fi nefericiti.Cand oamenii traiesc in stransa identificare cu “corpul durere”,acea fictiune a mintii lor,ei incearca mereu sa ajunga in alt loc decat cel in care sunt acum.Satisfactia e intotdeauna dupa colt.Tu traiesti aici si acum,in schimb mintea ta se gandeste la “ce s-ar putea intampla”.De aici prapastia,frica.Tu,ca Fiinta,poti face fata unui moment aici si acum,dar nu poti face fata unei proiectii a mintii:viitorul.
Frica de pierdere,frica de esec,frica de a fi ranit,toate reprezinta in esenta frica de moarte.Chiar si nevoia instinctiva de a avea dreptate,aparand pozitia mentala cu care te obisnuesti,este urmare a fricii de moarte.Pentru ca,pentru minte,a gresi este echivalent cu anihilarea,a gresi inseamna a muri.
Mintea e un instrument minunat atunci cand este folosita corect.80-90% din gandurile tale sunt nu numai repetitive si inutile,dar prin natura lor disfunctionala in mare parte daunatoare.Nu conteaza in ce masura o folosesti incorrect,pentru ca,de obicei,nu o folosesti,ea te foloseste pe tine.Te poti elibera de mintea ta?Poti apasa “switch off” cand doresti?Nebunii pe care ii intalnesti pe strada,cei care vorbesc tare si fara oprire,nu sunt diferiti de noi toti,cei normali.Diferenta e ca vocea noastra e interioara.Mintea comenteaza,compara,speculeaza, se plange, judeca, accepta sau respinge.Aceeasi voce care il cataloheaza pe celalalt “nebun”.
Emotiile sunt reactia corplui la activitatea mintii.Mintea doar da forma impulsului creativ.Mintea nu poate nici sa creeze,nici sa recunoasca frumusetea.Pentru majoritatea oamenilor singura revenire,intrerupere in dominatia mintii este revenirea la un nivel de constiinta inferior gandirii:in timpul somnului ,prin sex,alcool si alte droguri care suprima activitatea mentala excesiva.Toti artistii adevarati creeaza din o zona in afara mintii lor,din linistea lor interioara,indiferent ca stiu asta sau nu.De asta iti placea tie sa fumezi treburi cand asculti muzica.Nu ti-am povestit niciodata de ce nu eram de acord cu treburile ce le fumai.Pentru ca nu iti activu imaginatia,ci iluzia.Cadeai din capcana mintii in cea a irealului.Unele substante iti activeaaza doar imaginatia.Dar despre cum se foloseau (legal pana in 60’ ,ilegal dupa) substantele psihedelice in terapie ,despre Metzner, samanism si stari de constiinta extinsa o sa iti povestesc alta data.
Exista in mod clar o inteligenta mult mai vasta decat mintea.Ca sa ma crezi pana ce revin cu mai multe detalii despre Metzner,gandeste-te ca o singura celula umana de 20-30μmm contine in AND-ul ei instructiuni care ar putea umple 1000 de carti a cate 600 de pagini fiecare.
Mintea nu e interiorul tau,e exteriorul interiorului. Vreau sa te eliberezi de nevoia psihologica de trecut pentru a avea o identitate.Sinele fals e mentinut in viata doar de trecut,pentru ca,pana la urma,”ce esti tu fara trecutul tau?”Esti totul.Daca te-ai scoate din mintea ta,ai vedea ca tot ce este real este prezentul si tot ce ar trebui sa te influenteze ar fi pierderea acestei constiinte de a sti ca,sinele tau adevarat e pur,lipsit de frica,nerabdare ,suferinta. Vreau sa te eliberezi de nevoie psihologica de viitor pentru a atinge satisfactia. Nu exista probleme,ci doar situatii.Nu te mai concentra sa devii,sa realizezi,sa aduni.Speranta e cea care te face sa te concetrezi asupra viitorului,pe negarea prezentului si pe perpeturea nefericirii tale. A fi inconstient inseamna a te alinia cu un anumit tipar mental/emotional.Poate o sa ajungi sa crezi ca e adevarat,dar nu e suficient,trebuie sa stii,pentru ca amandoi stim cat de reconfortanta poate fi credinta uneori.
Este normal sa doresti sa iti imbunatesti situatia de viata,dar nu iti poti imbunatati Viata.Ea este “perfecta,desavarsita”.Sinele fals se identifica cu posesiunile,cu ocupatia,cu statutul,cu istoria de viata si apelezeaza la identitati politice,nationaliste,rasiste,religioase.Stii de ce nu mi-e frica de moarte?Pentru ca moartea ia tot ce nu esti tu.Secretul vietii e sa “mori inainte de a muri si sa descoperi ca nu exista moarte”.
Etapele fugitive de iubire,bucurie sau pace interioara sunt goluri in fluxul gandirii.Nu,adolescentii nu sunt “schimbatori“si oamenii nu trec de la iubire la ura intr-o secunda.Cand mintea amuteste,te reconectezi la starea ta naturala.Atunci simti o bucurie subtila,dar intensa. Emotia, add litteram,inseamna durere (lat. Emovere= a tulbura).Cele 3 aspecte alte conectarii cu “Fiinta”,nu au antonim,ele vin din afara mintii.Resentimentul,ura, autocompatimirea,gelozia, toate sunt forme ale durerii.Si fiecare placerea sau exaltare contine in ea umbra durerii,contrariul inseparabil.Adolescentii nu sunt “schimbatori”,mintea lor e schimbatoare si au mai multe pauze de gandire decat un om angrenat intr-un joc de viata.Nu poti trece de la iubire la ura intr-o secunda,pentru ca mintea ta nu iubeste.Ea isi da acordul,dar intotdeauna pentru o perioada limitatata de timp,pentru ca atasementul vine intotdeauna cu durerea.Unica iubire e cea care izovraste undeva de foarte adanc si de multe ori oamenii o numesc “schimbatoare” pentru ca, odata scosi din momentul acela de liniste,mintea isi reia atributiile,aduce in scena corpul durere si piesa “Gandesc,deci nu exist” se joaca din nou.
